Loading

wait a moment

Superstițiile lui Daniel

Bună, mă numesc Daniel și sunt preafericit. Nu mă înțelegeți greșit, treaba asta cu fericirea nu e o stare de spirit, ci doar o funcție în nomenclator, exact ca toate celelalte. Așa cum unii-s avocați, alții contabili, alții fotografi. Eu sunt preafericit (cu P mare). Nu e nimic prea complicat în treaba asta. Și ca să vedeți că nu-i nimic deosebit în meseria pe care-o am eu, vă zic că și eu am uniformă de serviciu, așa cum are orice pompier, orice polițist, orice alt lucrător la stat și nu numai. Ce-i drept, a mea e waterproof, bulletproof, bunsimțproof, spre deosebire de-ale lor. Bașca, s-ar putea zice că eu aș putea să fiu chiar și un soi de super erou, întrucât costumația mea de muncă e înzestrată cu funcții demne de Marvel sau DC. Spre exemplu, pot să zbor datorită aripilor aplicate la mâneci, pot să orbesc orice necredincios cu aurul aplicat pe husa cu care sunt îmbrăcat, pot să dau cu candela în cap oricui comentează ceva despre mine, pot să oblig pe oricine să-mi pupe crucea și să-mi dea și bani pentru asta. Et, voila, ca orice alt lucrător!

 

Ca să mă înțelegeți mai bine (că-s și eu om, doar), am întocmit o listă de superstiții, pe care unii le-ar considera personale, însă ele nu-s deloc personale, ele sunt general valabile, doar că numai pentru mine. Haideți că-i logic!

 

  1. Mi-e frică de clopoțel. Cum să vă povestesc, când văd un clopoțel mic-mic, îmi vine să țip și să întreb „ce e cu clopoțelul ăsta așa de mic?”. Clopoțelophobie cred că se numește. Dar, pentru că nu sunt preafericit degeaba, am rezolvat rapid situația și-am comandat o clopot gicant ieftinache de 425.000 de euro, pe care-l pun în super biserica mea care mă slujește pe mine. Mă ajută și Gabi la treaba asta, recunosc, însă haideți să fim serioși, dacă eu nu mi-aș face treaba atât de bine, mi-ar mai da mie Gabi? Ce-aș putea să pățesc dacă aș da voie oricui dorește să pună clopoței în turlele bisericilor mele care mă slujesc pe mine? Ar mai auzi credințiosul de pretutindeni cum îl chem eu la slujbă ca să-mi aducă bani? N-ar mai auzi!
  2. Mi-e frică nejustificat de gay și lesbiene. Păi, cum, măăă nene, cine-a mai auzit așa ceva? Bărbat cu bărbat și femeie cu femeie? Nu spune clar Biblia că lumea a apărut din Adam și Eva? Și-apoi Adam și Eva au făcut doi băieți, și uite-așa s-au înmulțit ei doi între ei pân-am ajuns noi șapte miliarde? Fără bărbat cu bărbat, am zis! Femeile nu mă deranjează atât de mult, însă. Ba chiar îmi plac. He-he. Pe pronhub ar trebui păstrate! Cu toate astea, că am decis să-i susțin tacit pe băieții ăia evlavioși de la Coaliția pentru Familie. N-am de gând să declar că-i susțin, că asta dă rău la Top Ten „Vreau să redevin mare”, dar mai arunc câte-o pastilă când și când și cine-are urechi s-audă, aude. Ce-aș putea eu să pățesc dacă recunosc că o căsătoria între persoane de același sex nu face rău nimănui? Să fiu certat de babele care cotizează cu trei sferturi din pensie, spre exemplu. S-ar duce credința naibii! Apoi, la revedere trei sferturi din pensioarele ce ajung în bisericile mele care mă slujesc pe mine. Și-apoi, cu ce bani îmi mai pictează ăștia chipul prin bisericile mele care mă slujesc pe mine?

    Foto: Nicholas Bicking
  3. Mai am o superstiție potrivit căreia lumânările cumpărate n-au ce căuta în bisericile mele care mă slujesc pe mine. Ce se întâmplă dacă las lumânări străine în bisericile mele care mă slujesc pe mine? Îmi scade profitul. E dovedit. Am încercat și pur și simplu treaba asta nu stă în picioare. Când pui bănuț peste bănuț, face mai mult bănuț.
  4. Nu dau bani la străini! Ni-cio-da-tă! Am constatat că atunci când dau bani, am mai puțini. Și eu nu vreau să am mai puțini, că doar nu-s prost!
  5. Nu plătesc impozite la stat. Deja am stabilit că nu-s prost și că nu-mi place când am bani mai puțini, nu?
  6. Am, de asemenea, o teamă nejustificată de femei, așa că nu le las să intre în altar. Și mă cam deranjează când le văd fără batic în biserica mea care mă slujește pe mine. Nu-mi explic nici eu ce-aș putea să pățesc dacă le-aș lăsa să stea fără batic. Sau mai rău, doamne ferește… în altar fără batic!  Cred că pe asta am moștenit-o de la înaintașii mei. Or fi știut ei ceva, că doar în biblie, toate au explicație logică.
  7. Mi-e frică de orice altă mașină în afară de Mercedes sau BMW. Mi-e frică că dacă o să mă urc în oricare alta, o să mă considere lumea un sărăntoc.

 

Nu știu cum se face, dar de fiecare dată când mă gândesc la una dintre superstițiile astea, mi se întâmplă ceva rău. Spre exemplu, acum vreo douj-de-ani, sau să fie mai mult, cum am lăsat o fetișcană în biserica ce nu era încă a mea și încă nu mă slujea pe mine, fără batic, cum m-au suspectat ăștia c-aș fi fost colaborator cu securitatea pe timpuri. Lucrurile s-au rezolvat imediat, dar asta doar pentru c-am fost eu perspicac și am luat înapoi banii pe care-i dădusem unei bătrâne cerșetoare, cu o zi înainte. O superstiție o anulează pe alta, știți voi cum e! 

Hai, pa-pa și nu uitați: pentru o rugăciune de 30 secunde, băgați o fisă! 

***

Postarea de față e un pamflet și trebuie tratată ca atare. Cine n-o tratează, înseamnă că-i preafericit. Iar dacă tot veni vorba de pamflete, știți unde altundeva mai găsiți de citit așa ceva? În cărți. Și știți unde găsiți cărți? În librării, în diverse alte magazine și pe la Bookfest-ul de anul acesta. Unde se va ține Bookfest cu numărul 13? În București, la Romexpo, între 30 mai și 3 iunie, cu invitat de onoare reprezentat de Statele Unite ale Americii. Tschuss!

 

Comentează cu Facebook-ul tău:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

EnglishFrenchGermanItalianRomanianRussianSpanish